“Toc-Toc-Toc” (sau Knock-Knock) este un joc video dezvoltat de studioul autohton Ice-pick Lodge, cunoscut pentru proiecte precum “Mor (Utopie)” și “Turgor”. Este greu de încadrat acest joc într-un gen specific. Pe de o parte, este o aventură, pe de altă parte – un quest sau un arcade. Există părerea că “Toc-Toc-Toc” nu are o apartenență de gen, așa cum ar trebui. Atunci ce este? Doar un joc? Foarte posibil.
Povestea proiectului a început, dacă ne luăm după versiunea oficială, după ce la e-mailul dezvoltatorilor de la Ice-pick Lodge a venit o scrisoare ciudată, în care era descrisă conceptul unui anumit proiect. Împreună cu informația text, a fost inclus și un arhiv, în care erau stocate înregistrări video și audio. “Gheața tăietorilor” mai primise anterior scrisori cu idei “geniale”, dar anume aceasta – de la un autor care a preferat să rămână anonim – i-a interesat cel mai mult. Scrisoarea a fost într-adevăr ciudată, și nu doar atât, conținutul acesteia era înfricoșător. A apărut o senzație persistentă că ceva s-a întâmplat cu omul de la capătul firului de internet, iar acest lucru nu a fost ascuns nici de autor, care a avertizat reprezentanții Ice-pick Lodge că îi așteaptă ceva teribil, dacă se vor apuca de implementarea ideilor pe care le-a propus. Expeditorul misterios nu a cerut nimic în schimbul ideilor sale, cu excepția unuia – a cerut ca dezvoltatorii să folosească în viitorul joc (deși autorul părea convins că va ieși) toate materialele incluse în arhivă, altfel toate eforturile Ice-pick Lodge ar fi devenit fără sens. O astfel de misticizare. Ce s-a întâmplat de fapt, există scrisoarea în principiu sau este doar un truc de marketing bine gândit, menit să mențină interesul pentru proiect – este greu de spus. Rămâne doar să credem în “Gheața tăietorilor”.
“Toc-Toc-Toc” este într-adevăr un joc ciudat, și nu este atât de important cine este autorul conceptului – expeditorul misterios sau un membru al echipei Ice-pick Lodge, cu o imaginație deosebit de bogată. “Toc-Toc-Toc” nu este neapărat înfricoșător – în joc aproape că nu sunt prezente acele “fiori” atât de îndrăgite de unii – un oarecare monstru apăsând pe ecran și țipând sau strigând cu o nebunie, – dar senzația de groază inexplicabilă, totuși, este prezentă, fără a permite relaxarea nici pentru o clipă.
Ca protagonist, în “Toc-Toc-Toc” apare așa-zisul Locuitor – un tip cu o tunsoare ciudată, ochi nebuni și o nuanță nesănătoasă a feței. Poartă o robă care seamănă cu o cămașă de forță desfăcută, gâtul îi este acoperit cu o eșarfă, iar pe picioare - papuci verzi. Pentru a nu dispărea, trebuie să aștepte răsăritul, evitând pe cât posibil întâlnirea cu Oaspeții – ființe care încearcă să pătrundă în casă și să facă ceva teribil cu Locuitorul. Ce anume? De exemplu, să-l înnebunească – protagonistul se află continuu la limita dintre realitate și irealiate. Pentru a nu o lua razna, Locuitorul trebuie să efectueze anumite manevre și să evite întâlnirile cu monștrii. Ce este interesant, inactivitatea în “Toc-Toc-Toc” adesea este recompensată chiar mai puternic decât însăși acțiunea – greu de explicat, dar este așa. Și, evident, timpul trece. Timpul, de altfel, este singurul resursă al “Toc-Toc-Toc” – este cumva și un dușman, dar în același timp și un prieten. Este greu de explicat, dar mai ușor de înțeles dacă simți pe pielea ta toată ciudățenia jocului de la Ice-pick Lodge, așa cum și groaza tăcută pe care o transmit când călătoriți prin camerele liniștite ale casei. Apropo, plimbatul prin casă nu se termină acolo – Locuitorul iese adesea și în pădure, unde senzația de frică subconștientă devine și mai amplificată.